Într-o societate democratică, este imperativ ca fiecare cetățean să se implice activ la dezvoltarea societății, iar acest lucru ar trebui să fie învățat încă din timpul școlii. De altfel, competențele sociale și civice, și anume abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, sunt cuprinse inclusiv în recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene din 2006, cu privire la competențele cheie de învățare pe tot parcursul vieții.
O foarte bună metodă prin care elevii pot dobândi aceste competențe este Metoda Proiect: Cetățeanul. Această metodă a fost inițial dezvoltată în Statele Unite ale Americii și a fost adaptată la contextul educațional românesc de către Institutul Intercultural Timișoara, în prezent fiind aplicată în școlile românești de profesorii de Educație Socială – Educație pentru cetățenie democratică.
Este cunoscut faptul că învățarea pe bază de proiect permite elevilor să își dezvolte competențele, cunoștințele, atitudinile și gândirea critică, iar un proiect aplicat în cadrul unei ore de Educație pentru cetățenie democratică încurajează înțelegerea practică a valorilor democratice, implicându-i activ pe elevi în actul educațional și responsabilizându-i. Totodată, învățarea pe bază de proiect poate să simuleze și chiar să aplice în mod real anumite practici democratice întrucât stimulează inițiativa, îi poate determina pe elevi să ia decizii la nivel individual și la nivel de grup, impune căutarea de informații și conduce la final către un proces de conștientizare.
În cazul proiectului Cetățeanul, demersul începe cu identificarea unor probleme ale comunității locale și continuă cu stabilirea ariei de competență a instituțiilor de la nivel local, în vederea identificării celor care ar putea rezolva problema. Exercițiul este foarte important pentru elevi, întrucât astfel învață atribuțiile instituțiilor locale în raport cu cele naționale și află cum se pot implica în dezvoltarea comunității din care fac parte. Procesul continuă prin alegerea, la nivelul clasei, a uneia dintre probleme, în vederea rezolvării acesteia. Se recomandă alegerea problemei prin vot pentru ca elevii să exerseze astfel dreptul la vot și să conștientizeze importanța acestuia. După ce elevii aleg problema, identifică trei posibile soluții pentru rezolvarea acesteia, ulterior selectând-o pe cea pe care o consideră cea mai eficientă. Personal pot spune că, după aplicarea metodei, am remarcat un entuziasm deosebit la nivelul clasei, elevii fiind foarte încântați de ideea proiectului, aceștia mărturisind faptul că sunt sceptici în privința unui răspuns al autorităților, însă un posibil succes al demersului lor i-a motivat să ducă proiectul la bun sfârșit.
Urmează cea mai grea etapă a proiectului, și anume culegerea de informații. Elevii sunt îndrumați să caute de informații cu privire la problemă, în același timp fiind nevoiți să caute și informații cu privire la atribuțiile instituțiilor locale și să identifice legi sau hotărâri de consiliu local care ar putea avea ca subiect problema aleasă sau o problemă asemănătoare. Din experiența aplicării metodei, am putut constata faptul că, în acest moment al proiectului, elevii tind să încerce să renunțe la proiect, întrucât volumul de muncă este foarte mare, iar rezultatele muncii par a fi foarte departe, ceea ce este destul de puțin motivant într-o perioadă în care copiii sunt atrași de jocurile video în care primesc recompense imediate, iar finalitatea unui proiect de la ora de Educație pentru cetățenie democratică nu pare să ofere aceeași satisfacție. Totuși, după trecerea peste acest obstacol, proiectul prinde contur și devine din nou atractiv.
Momentul în care elevii încep să vadă rezultatul muncii lor și să intuiască finalitatea proiectului este reprezentat de dezvoltarea unui plan de acțiune. Acest moment reprezintă identificarea modalităților de mobilizare a susținerii comunității, precum și realizarea unei scrisori către instituția competentă, scrisoare în care să fie prezentată soluția găsită de elevi. În unele cazuri, există și posibilitatea ca instituția respectivă să trimită un răspuns oficial elevilor cu privire la soluția propusă de aceștia.
La final, se realizează un portofoliu cu toate materialele, precum și o prezentare, acestea având posibilitatea să fie expuse în școală sau pe site-ul instituției. De asemenea, se poate organiza o prezentare publică la nivel de clasă sau școală, ori se poate prezenta proiectul chiar în cadrul festivității de final de an școlar. Ulterior, se poate face o analiză a proiectului realizat, o recapitulare a procesului, dar poate avea loc și o sesiune de reflecții asupra procesului și a rezultatelor obținute, prin ilustrarea cu exemple a competențelor dezvoltate.
Așadar, metoda Proiect: Cetățeanul poate fi considerată una de succes pentru dezvoltarea competențelor elevilor, în special a competențelor sociale și civice, conducând la formarea de adulți informați și capabili să fie cetățeni activi.
Doru-Nicolae Grădinaru 