Cursuri

România în secolul XX

Cursul România în secolul XX se adresează elevilor de clasa a VIII-a și are ca scop oferirea unei continuități în studiul istoriei românești, aceștia urmând în anul școlar precedent cursul Istorie modernă românească, având ca obiectiv studiul istoriei românești din secolul al XIX-lea până la Primul Război Mondial.

În secolul al XX-lea, România, la fel ca majoritatea statelor, au fost prinse în vârtejul denumit de unii istorici precum Eric Hobsbawm drept secolul extremelor. Deși o perioadă relativ scurtă, anii cuprinși între 1918 și 1989 au fost plini de schimbări și transformări din toate punctele de vedere pentru poporul român. Dacă în 1918 românii își vedeau visul împlinit prin înfăptuirea României Mari, în 1940 acest vis s-a spulberat, România revenind la granițele aproape identice cu cele de la 1859, fiind nevoită să facă compromisuri și concesii, până când tradiția noastră democratică a fost distrusă de regimul comunist. Până și regimul comunist a fost unul particular, ideea de național-comunism contrastând puternic ideea de globalizare a revoluției dorite de fondatorii ideologiei. În fine, după jumătate de secol de dictatură comunistă, românii au din nou șansa la democrație, însă, aparent, nu știu ce să facă cu ea.

Cursul România în secolul XX are ca obiectiv principal cunoașterea istoriei recente și conștientizarea importanței deosebite pe care o au libertatea, democrația, libera exprimare. Într-o societate împărțită între nostalgici ai comunismului și adversari ai comunismului, cursul România în secolul XXare menirea de a oferi o viziune corectă asupra societății românești și a valorilor acesteia.

Argumentele în favoarea unui astfel de studiu sunt numeroase:

Se adresează elevilor de gimnaziu;
Formează și dezvoltă gândirea creativă, prin metodele și tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
Contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin valorile promovate;
Favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetățean al unei societăți democratice;
Elevii își pot forma o imagine de ansamblu cu privire la lumea în care trăiesc sub aspect, în primul rând, istoric;
Tema oferă posibilitatea studiului a numeroase surse prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne;
Oferă posibilitatea elevilor să conștientizeze mai bine valorile democratice, liberale și naționale.

Valori și atitudini:

Coerență și rigoare în gândire și acțiune;
Gândire critică și flexibilă;
Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
Acceptarea reprezentărilor multiple ale istoriei, culturii și vieții sociale;
Asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale.

Competențe generale:

Utilizarea eficientă a comunicării și limbajului de specialitate;
Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice;
Aplicarea principiilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.

Competențe specifice	Activități de învățare
1.1. Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în rezolvarea unor situaţii-problemă	– precizarea timpului şi a spaţiului identificate în texte la prima vedere – realizarea de portofolii individuale/pe echipe care să cuprindă materiale grupate pe coordonate de timp şi spaţiu, pentru rezolvarea unor situaţii-problemă – exerciţii de localizare pe un suport cartografic dat şi descrierea unor elemente observabile (localităţi, monumente şi locuri de comemorare, locuri de bătălii etc.)
1.2 Analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spaţio-temporale în contexte diferite	– exerciţii de analiză comparativă a faptelor istorice din perspectivă temporală şi spaţială în contexte diferite de comunicare – realizarea unei investigaţii asupra unor fapte/ procese istorice, din perspective multiple selectate pe criterii cronologice şi spaţiale – alcătuirea unor proiecte de grup care să prezinte tema „imaginii celuilalt” în diferite perioade istorice
2.1. Prezentarea unei teme istorice prin valorificarea informaţiilor oferite de diverse surse	– realizarea de fişe de lectură după diverse surse scrise – elaborarea de referate care să valorifice informaţii oferite de surse diverse – alcătuirea unor repertorii de surse istorice pentru o anumită temă – realizarea unui discurs pe o temă de istorie pe baza informaţiilor oferite de surse
2.2. Argumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse	– elaborarea unor eseuri tematice argumentative referitoare la un fapt istoric, prin folosirea informaţiilor din diferite surse – dezbateri referitoare la un fapt/proces/personaj istoric – exprimarea argumentată a unor opinii, puncte de vedere, convingeri referitoare la un fapt/proces/personaj istoric
3.1. Valorificarea experienţelor istorice oferite de acţiunea personalităţilor/grupurilor în contexte istorice variate	– utilizarea instrumentelor de lucru/informare (exemplu: dicţionare, culegeri de documente, enciclopedii, media, memorii etc.) pentru emiterea de judecăţi de valoare asupra contribuţiei personalităţilor/grupurilor în istorie – realizarea de prezentări care să valorifice experienţele istorice oferite de acţiunea personalităţilor/grupurilor în contexte variate – realizarea unor dezbateri pe probleme sensibile şi controversate
3.2. Realizarea de proiecte care promovează diversitatea socio-culturală	– utilizarea instrumentelor de lucru/informare pentru înregistrarea referinţelor bibliografice în vederea realizării unor referate – realizarea de investigaţii în urma unor vizite tematice la diferite obiective de interes pentru înţelegerea diversităţii socio-culturale la nivel local, regional, naţional (lăcaşe de cult, muzee etc.) – realizarea de prezentări/portofolii individuale sau pe grupe care să conţină fotografii, mărturii etc. care să surprindă diversitatea socio-culturală la nivel local/regional/naţional – alcătuirea unor proiecte pentru dezvoltarea comunităţii locale/naţionale valorificând diversitatea etnică, religioasă, culturală
4.1. Realizarea unor investigaţii istorice prin utilizarea resurselor multimedia	– alcătuirea unei baze de date digitale (surse, fotografii, înregistrări video şi audio) – portofoliu digital – realizarea planului unor investigaţii/cercetări prin constituirea unui grup de discuţii pe o reţea de socializare – realizarea unor reportaje despre acţiuni sau persoane contemporane cu evenimente istorice folosind resurse multimedia
4.2. Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea de proiecte individuale şi de grup valorificând diverse experienţe istorice	– realizarea unor fişe de lucru cu privire la activitatea de investigare a resurselor multimedia – elaborarea unor proiecte de istorie familială/locală valorificând resursele oferite de istoria orală – realizarea de activităţi cu tematică socială prin utilizarea metodelor nonformale

Evaluarea:

La începutul anului școlar se va opta pentru o evaluare inițială. În ciuda faptului că opționalul nu s-a studiat în clasele precedente, în cadrul lui vor fi studiate noțiuni precum comunismul în România, monarhia, formarea României Mari, perioada interbelică, noțiuni pe care elevii le-au mai studiat, în treacăt, în anul școlar precedent la disciplina Istorie.
Pe tot parcursul anului școlar se va realiza evaluarea formativă.
La fiecare final de capitol și la fiecare final de semestru se va realiza evaluarea sumativă.
În fiecare oră mixtă vor avea loc evaluările orale, cu scopul chestionării elevilor, a punerii în evidență a competențelor deprinse de elevi.
Ocazional vor avea loc și evaluări scrise, de tip extemporal, acestea având un caracter motivațional foarte puternic, deoarece îi va determina pe elevi să învețe constant, nu în salturi.
La final de semestru, elevii vor fi îndemnați să realizeze un proiect, acesta fiind considerat benefic deoarece poate ajuta elevul în a-și dezvolta abilitățile de sinteză, de exprimare a unei opinii, de studiu a unui document istoric, de așezare în pagină a unui text.
La final de an școlar, elevii vor fi evaluați printr-un portofoliu, deoarece acesta va reprezenta tot parcursul elevului la cursul România în secolul XX.

Istorie modernă românească

Secolul al XIX-lea reprezintă perioada istorică considerată ca fiind trecerea de la societatea feudală a Evului Mediu la cea capitalistă a zilelor noastre. Perioada cuprinsă între Revoluția Franceză și Primul Război Mondial a reprezentat un secol de schimbare, de transformări incredibile în toată Europa, nu doar în spațiul românesc, însă, datorită elitelor politice ale momentului, efectele europene s-au regăsit și la noi. Este vorba despre un secol al naționalismului și al libertății, un secol în care au apărut mișcări revoluționare naționaliste precum cele de la 1848, ulterior apărând chiar noi state precum Italia, Germania și chiar România.

Aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără elita politică românească școlită la Paris și fără ideile iluministe apărute în Franța. Desigur, nu ar fi fost suficiente acestea și nu ar fi condus la apariția statului România dacă nu am fi avut de-a face cu Chestiunea Orientală, cu expansiunea rusă, cu încercările statelor occidentale de a limita expansiunea Rusiei în Balcani.

Toate acestea împreună au dat naștere României, însă formarea statului național român nu este singurul moment important din secolul al XIX-lea. Statul național românesc în secolul al XIX-lea înseamnă și formarea sistemelor naționale: educațional, medical, etc. Dar și aducerea unui domnitor străin, obținerea independenței de stat și aderarea României la Tripla Alianță prin semnarea pactului secret defensiv cu Austro-Ungaria. Acest din urmă act este tot o consecință a politicii europene, întrucât România s-a îndreptat spre politica germană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea care a influențat un întreg continent și a creat contextul declanșării Primului Război Mondial.

Cursul Istorie Modernă Românească dorește să apropie elevii de istoria de stat, să-i facă să înțeleagă mai bine transformările incredibile ale acestui secol complicat, să înțeleagă adevărata însemnătate a libertății și a naționalismului și să nu confunde naționalismul cu xenofobia. Democrația și libertatea sunt valori redescoperite în secolul al XIX-lea și pe care se bazează lumea de astăzi.

Argumentele în favoarea unui astfel de studiu sunt numeroase:

Se adresează elevilor de gimnaziu;
Formează și dezvoltă gândirea creativă, prin metodele și tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
Contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin valorile promovate;
Favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetățean al unei societăți democratice;
Elevii își pot forma o imagine de ansamblu cu privire la lumea în care trăiesc sub aspect, în primul rând, istoric;
Tema oferă posibilitatea studiului a numeroase surse prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne;
Având în vedere specificul perioadei istorice studiate, elevii pot fi încurajați să aprofundeze cunoștințele, să ia în serios școala, prin promovarea elitei pașoptiste care a reușit să schimbe complet situația socială și politică a spațiului românesc, întrucât avea cunoștințele necesare dobândite prin studii în străinătate;
Oferă posibilitatea elevilor să conștientizeze mai bine valorile democratice, liberale și naționale.

Valori și atitudini:

Coerență și rigoare în gândire și acțiune;
Gândire critică și flexibilă;
Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
Acceptarea reprezentărilor multiple ale istoriei, culturii și vieții sociale;
Asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale.

Competențe generale:

Utilizarea eficientă a comunicării și limbajului de specialitate;
Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice;
Aplicarea principiilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.

Competențe specifice	Activități de învățare
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spațiul românesc în Epoca Modern în diferite situații de comunicare scrisă sau orală	– alcătuirea de texte, de sinteze referitoare la schimbările specifice epocii moderne;
2.1. Construirea, prin cooperare, a unui civilizaţiei din secolul al XIX-lea	– realizarea unui proiect pe o temă dată, utilizând lucrul în echipă
3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice	– analiza de text, compararea unor aspecte ale aceluiași eveniment
2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă	– realizarea unor proiecte și a unor dezbateri pe o temă dată, utilizând lucrul în echipă
3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă	– lecturarea unor hărți istorice cu statele europene și evidențierea poziției spațiului românesc în contextul european
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă pe baza surselor istorice	– alcătuirea de texte, de sinteze referitoare la schimbările specifice epocii moderne;
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite	– compararea informațiilor din mai multe surse istorice- analiza de texte, documente și imagini specifice secolului al XIX-lea
3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă pe baza surselor istorice	-Realizarea de eseuri și sinteze-Argumentarea punctului de vedere, folosind informații din sursele date
4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.	– Realizarea de eseuri și sinteze

Evaluarea:

La începutul anului școlar se va opta pentru o evaluare inițială. În ciuda faptului că opționalul nu s-a studiat în clasele precedente, în cadrul lui vor fi studiate noțiuni precum Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza, Formarea statului național român, Cucerirea independenţei de stat, Formarea statului naţional unitar, acestea fiind studiate și în treacăt în ceilalți ani de studiu, fiind totodată cunoștințe privitoare la istoria națională pe care mulți elevi ar trebui deja să le aibă din clasele mai mici sau din cadrul familiei.
Pe tot parcursul anului școlar se va realiza evaluarea formativă.
La fiecare final de capitol și la fiecare final de semestru se va realiza evaluarea sumativă.
În fiecare oră mixtă vor avea loc evaluările orale, cu scopul chestionării elevilor, a punerii în evidență a competențelor deprinse de elevi.
Ocazional vor avea loc și evaluări scrise, de tip extemporal, acestea având un caracter motivațional foarte puternic, deoarece îi va determina pe elevi să învețe constant, nu în salturi.
La final de semestru, elevii vor fi îndemnați să realizeze un proiect, acesta fiind considerat benefic deoarece poate ajuta elevul în a-și dezvolta abilitățile de sinteză, de exprimare a unei opinii, de studiu a unui document istoric, de așezare în pagină a unui text.
La final de an școlar, elevii vor fi evaluați printr-un portofoliu, deoarece acesta va reflecta tot parcursul elevului la cursul de Istorie Modernă Românească.

Istorie și literatură latină în Epoca Clasică

Cursul Istorie și literatură latină în epoca clasică se adresează elevilor de liceu și are ca scop oferirea unei perspective mai ample asupra istoriei antice, studiată în clasa a IX-a, obiectivul principal al cursului fiind acela de a înțelege dintr-o altă perspectivă și la alt nivel părțile subtile ale uneia dintre cele mai mari civilizații ale omenirii.

Literatura latină s-a înscris, fără îndoială, printre cele mai bogate literaturi produse vreodată pe continentul european. Chiar dacă s-a dovedit mai puțin originală și mai puțin viguroasă decât literatura greacă antică, care s-a manifestat in cadrul celei mai strălucite culturi spirituale create vreodată pe continentul nostru. La o primă abordare, literatura latină ni se prezintă ca un ansamblu masiv, echilibrat, calm, dar străbătut uneori de fiorii unei pasiuni autentice, de efervescență multiplă, înveșmântată in numeroase umbre, însă străbătută și de un umor suculent.

Cursul Istorie și literatură latină în epoca clasică are ca obiectiv principal cunoașterea istoriei Imperiului Roman și conștientizarea importanței deosebite pe care o are literatura în viața cotidiană, alături de arte și cultură. Într-o societate în care cultura pare să nu mai fie apreciată suficient, cursul propune o întoarcere în timp și o reflectare asupra imensei opere realizate cu două mii de ani în urmă.

Argumentele în favoarea unui astfel de studiu sunt numeroase:

Se adresează elevilor de liceu;
Formează și dezvoltă gândirea creativă, prin metodele și tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
Contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin valorile promovate;
Favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetățean al unei societăți democratice;
Elevii își pot forma o imagine de ansamblu cu privire la lumea în care trăiesc sub aspect, în primul rând, istoric;
Tema oferă posibilitatea studiului a numeroase surse prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne;
Oferă posibilitatea elevilor să conștientizeze mai bine valorile democratice;
Ajută la îmbunătățirea vocabularului;
Dezvoltă gândirea critică și critica literară.

Valori și atitudini:

Coerență și rigoare în gândire și acțiune;
Gândire critică și flexibilă;
Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
Acceptarea reprezentărilor multiple ale istoriei, culturii și vieții sociale;
Asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale.

Competențe generale:

Utilizarea eficientă a comunicării și limbajului de specialitate;
Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu;
Aplicarea principiilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.
Receptarea, analiza şi aplicarea în exerciţii a unei varietăţi de structuri lingvistice şi de documente autentice prezente în literatura latină
Folosirea unor instrumente de analiză în scopul interpretării unei varietăţi de texte literare latine

Competențe specifice	Activități de învățare
1.1. Identificarea vocabularului specific limbajului retoric, filosofic, istoric şi literar	– lecturarea de texte filosofice, discursuri sau scrieri istorice și identificarea elementelor definitorii;
1.2. Interpretarea unor elemente specifice gândirii socio-politice şi filosofice romane, manifestate în principalele orientări filosofice antice	– analizarea unor surse istorice analizate.
2.1. Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor istorice	– plasarea unor evenimente/procese istorice pe axa cronologică – realizarea unor frize cronologice – utilizarea unităţilor folosite în măsurarea timpului
2.2. Identificarea diferenţelor temporale dintre evenimente şi procese istorice	– asocierea reperelor cronologice cu evenimente şi procese istorice – recunoaşterea şi/sau precizarea unor relaţii cronologice în sursele istorice prezentate – utilizarea reperelor cronologice în descrierea faptelor/proceselor istorice
2.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau a proceselor istorice	– exerciţii de lectură a hărţilor istorice – plasarea pe hartă a unor evenimente şi procese istorice – completarea pe hartă a unor informaţii
3.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric	– identificarea termenilor istorici în texte diferite – elaborarea unor enunţuri simple/ texte utilizând termeni istorici – completarea unor texte lacunare folosind termenii adecvaţi dintr-o listă dată
3.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice	– identificarea informaţiilor oferite de surse cu privire la un fapt istoric – descrierea unor surse referitoare la un fapt istoric, pe baza unui plan dat – alcătuirea planului descrierii unui eveniment/ proces/ personaj istoric
3.3.. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite	– descrierea unor surse istorice în vederea stabilirii asemănărilor şi deosebirilor pe baza unui plan dat – compararea informaţiilor provenite din surse istorice diferite – realizarea unor texte despre fapte/procese/personaje istorice, pe baza unor surse diferite, subliniind asemănările şi deosebirile
4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia	– alcătuirea unor liste cu site-uri de Internet pentru temele istorice studiate – alcătuirea unor postere/afişe cu informaţii selectate din surse Internet – realizarea unor prezentări pe o temă istorică utilizând mijloace digitale
4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social	– identificarea ideilor şi valorilor umane într-o operă literară, artistică, istorică – compararea ideilor şi valorilor umane analizând două surse – alcătuirea unor liste personale a valorilor umane cu motivarea alegerii

Evaluarea:

Evaluarea în cadrul opționalului Istorie și literatură latină în epoca clasică se va face astfel:

La începutul anului școlar se va opta pentru o evaluare inițială. În ciuda faptului că opționalul nu s-a studiat în clasele precedente, în cadrul lui vor fi studiate noțiuni legate de istoria Imperiului Roman, perioadă ce a mai fost studiată, în treacăt, în clasa a IV-a.
Pe tot parcursul anului școlar se va realiza evaluarea formativă.
La fiecare final de capitol și la fiecare final de semestru se va realiza evaluarea sumativă.
În fiecare oră mixtă vor avea loc evaluările orale, cu scopul chestionării elevilor, a punerii în evidență a competențelor deprinse de elevi.
Ocazional vor avea loc și evaluări scrise, de tip extemporal, acestea având un caracter motivațional foarte puternic, deoarece îi va determina pe elevi să învețe constant, nu în salturi.
La final de semestru, elevii vor fi îndemnați să realizeze un proiect, acesta fiind considerat benefic deoarece poate ajuta elevul în a-și dezvolta abilitățile de sinteză, de exprimare a unei opinii, de studiu a unui document istoric, de așezare în pagină a unui text.
La final de an școlar, elevii vor fi evaluați printr-un portofoliu, deoarece acesta va reprezenta tot parcursul elevului la cursul Istorie și literatură latină în epoca clasică.

Cultură și civilizație în America Latină

Cursul Cultură și civilizație în America Latină se adresează elevilor de clasa a VI-a și are ca scop oferirea unei continuități în studiul acestei zone geografice, destul de puțin cunoscută în România. Putem considera că se impune frecventarea unui astfel de opțional, în special datorită noii programe din 2017 de la clasa a VI-a de la disciplina Istorie care cuprinde conținuturi începând cu Marilor Descoperiri Geografice, punând ulterior accentul pe civilizația europeană. Astfel, opționalul Cultură și civilizație în America Latină dorește să ofere o continuitate în studiul Americii Latine, zonă care a oferit de-a lungul timpului modele de civilizație diferite și interesante, chiar neobișnuite.

Când ne gândim la America Latină, ne vin în minte dictaturile militare, revoluțiile, carnavalul, clima caldă, pălăriile mexicanilor, realismul magic al literaturii, limba spaniolă, Munții Anzi, incașii, mâncarea mexicană, telenovelele, dansurile sud-americane, muzica latino, dar și multe alte lucruri fascinante care i-ar putea interesa pe elevii clasei a VI-a, datorită varietății lor, dar și a diferențelor însemnate dintre acestea și civilizația europeană cu care suntem atât de obișnuiți.

Argumentele în favoarea unui astfel de studiu sunt numeroase:

Se adresează elevilor de gimnaziu;
Formează și dezvoltă gândirea creativă, prin metodele și tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
Contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin valorile promovate;
Favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetățean al unei societăți democratice;
Elevii își pot forma o imagine de ansamblu cu privire la lumea în care trăiesc sub aspect, în primul rând, istoric;
Tema oferă posibilitatea studiului a numeroase surse prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne;
Oferă posibilitatea elevilor să conștientizeze mai bine valorile democratice, liberale și naționale.

Valori și atitudini:

Coerență și rigoare în gândire și acțiune;
Gândire critică și flexibilă;
Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
Acceptarea reprezentărilor multiple ale istoriei, culturii și vieții sociale;
Asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale.

Competențe generale:

Utilizarea eficientă a comunicării și limbajului de specialitate;
Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice;
Aplicarea principiilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.

Competențe specifice	Activități de învățare
*1.1. Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute* în diferite perioade istorice**	– examinarea spaţiilor istorice pe baza hărţilor – compararea „lumii cunoscute” în diferite perioade istorice – localizarea pe harta mută a spaţiilor istorice pe măsura extinderii ariei de cunoaştere
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele şi procesele istorice	– alcătuirea unor axe cronologice pe diverse domenii (social, cultural, economic, politic etc.) – stabilirea unor reprezentări ale timpului în diferite epoci istorice – redactarea de texte cu informaţii oferite de surse
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric	– alcătuirea unui glosar de termeni specifici – folosirea termenilor istorici cunoscuţi în situaţii noi de comunicare – realizarea unor texte folosind adecvat termenii istorici
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare	– analiza surselor scrise sau vizuale pe baza unor cerinţe – alcătuirea unor fişe de personaj istoric pe baza unor surse diverse – compararea surselor istorice oficiale cu cele neoficiale
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate	– stabilirea elementelor de cauzalitate într-o sursă istorică – descoperirea cauzelor unui eveniment prin analiza contextului istoric – recunoaşterea cauzelor unor evenimente istorice asemănătoare sau diferite
3.1. Utilizarea dialogului intercultural	– identificarea consecinţelor interacţiunii culturale în evoluţia comunităţilor umane – analiza unor evenimente istorice prin utilizarea surselor care oferă perspective multiple – identificarea valorilor comune ale religiilor pe baza surselor – realizarea unui produs care ilustrează contribuţia diferitelor civilizaţii la dezvoltarea patrimoniului cultural comun
3.2. Asumarea cooperării în grupuri de învăţare	– îndeplinirea unor sarcini/roluri diferite în cadrul grupului de lucru – alcătuirea unor jurnale cu impresii, sentimente şi rezultate ale activităţii personale/de echipă – realizarea de produse care să fie rezultatul dialogului şi negocierii în cadrul unei echipe de lucru
3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane	– alcătuirea unui portofoliu care prezintă urmările unui eveniment/ act decizional pentru evoluţia unor comunităţi umane – completarea unor organizatori grafici, care să cuprindă decizii şi consecințe ale acţiunii umane pe baza resurselor multimedia – exerciţii de descriere a consecinţelor acţiunii umane din spaţii şi perioade istorice folosind surse variate
4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia	– alcătuirea unor liste cu site-uri de Internet pentru temele istorice studiate – alcătuirea unor postere/afişe cu informaţii selectate din surse Internet – realizarea unor prezentări pe o temă istorică utilizând mijloace digitale
4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social	– identificarea ideilor şi valorilor umane într-o operă literară, artistică, istorică – compararea ideilor şi valorilor umane analizând două surse – alcătuirea unor liste personale a valorilor umane cu motivarea alegerii

Evaluarea:

La începutul anului școlar se va opta pentru o evaluare inițială. În ciuda faptului că opționalul nu s-a studiat în clasele precedente, în cadrul lui vor fi studiate noțiuni precum statele componente, limbile vorbite, tradiții și obiceiuri, lucruri care pot fi deja cunoscute în parte de elevi.
Pe tot parcursul anului școlar se va realiza evaluarea formativă.
La fiecare final de capitol și la fiecare final de semestru se va realiza evaluarea sumativă.
În fiecare oră mixtă vor avea loc evaluările orale, cu scopul chestionării elevilor, a punerii în evidență a competențelor deprinse de elevi.
Ocazional vor avea loc și evaluări scrise, de tip extemporal, acestea având un caracter motivațional foarte puternic, deoarece îi va determina pe elevi să învețe constant, nu în salturi.
La final de semestru, elevii vor fi îndemnați să realizeze un proiect, acesta fiind considerat benefic deoarece poate ajuta elevul în a-și dezvolta abilitățile de sinteză, de exprimare a unei opinii, de studiu a unui document istoric, de așezare în pagină a unui text.
La final de an școlar, elevii vor fi evaluați printr-un portofoliu, deoarece acesta va reprezenta tot parcursul elevului la cursul de Cultură și civilizație în America Latină.